Da, dupa cum va spuneam in postul anterior am ajuns in Sanur, ne-am speriat de nivelul oceanului si in dimineata urmatoare ne-am revenit pentru ca am gasit oceanul la locul lui, adica langa plaja, nu cu 2m mai jos cum era in seara precedenta 😀
Am inceput sa cautam un locsor pe plaja care sa ne ofere si umbra (pentru mine) si soare (pentru nevasta, sa shoparleasca la soare toata ziua) si dupa vreo 10 minute de cautari am gasit ceva sub un copac, intr-o zona foarte linistita a plajei. Toate bune si frumoase, am stat mult la soare si spre seara am mers la Randy’s, un restaurant foarte dragut, in care am stat alaturi de patron (tatal lui Randy :D), care e insurat cu o canadianca, restaurantul fiind cu specific indonezian si canadian, dooh. O treaba foarte tare era ca van Randy (numele de scena al patronului) era si cantaret, ne-am uitat la ceva DVD cu video-clip-uri de ale lui si toate astea ne-au facut sa mergem la el si in seara urmatoare.
Pana una alta, a doua zi am mers din nou la plaja (in timp ce Radu a facut o plimbare pe bicicleta in sudul insulei Bali) si am gasit o alta locatie, de data asta cu sezlong moca si hot-spot de Wi-Fi gratuit 🙂 Stand noi asa si admirand plaja minunata (vezi si ceva foto), se apropie de noi un nene care vrea sa ne vanda ceva plimbare sa vedem corali si alte porcarii (aparent). Ne flutura un pliant cu ceva preturi astronomice (35 USD/pers pentru 2 ore de snorkeling). Noi l-am cam ignorat, i-am bagat placa ca suntem in ultimele zile de vancanta si ca nu mai avem bani, el a tot scazut din pret pana cand am ajuns la 15 USD pentru amandoi, renegociati de noi la 145.000 IDR, adica aprox 10 EUR.
Nu stiam la ce sa ne asteptam, eram chiar putin sceptic vis-a-vis de promisiunile facute de nenea ala, asa ca asteptam sa aduca barca langa noi, ne urcam in ea si ne punem in miscare. Dupa urcare observam ca barca avea doua portiuni transparente pe fund si am inceput sa ne intrebam oare ce-om vedea prin ele. Ei bine mult nisip, apa si alge pana la un moment dat, dupa ce am trecut de un bat infipt in apa, cand au inceput sa apara coralii. Primul efect a fost de woow, quality shit, efect care s-a repetat la fiecare peste zebra sau coral mai mare, sau mai stiu eu ce alte vietuitoare am vazut pe acolo 🙂 La un moment dat nenea zice: aici faceti snorkeling, asa ca ne punem mastile, vestele si ne bagam in apa. Senzatia e bestiala si nici nu vreau sa ma gandesc cat de fain e sa faci scuba diving printre corali. Practic pluteam deasupra apei, cu capul in apa, benocladnu-ne la corali, pesti si alte cele, aflate la mai putin de 2m adancime.
Dupa vreo ora de invarteala pe acolo am cam obosit si ne-am intors. Am mai lenevit pe plaja si spre seara am mers la Randy’s. In ultima zi (cea in care am si plecat de altfel) am fost din nou pe plaja, Radu era deja fan mancare de pe plaja, preparata in niste “zone” precum cea din poza. Noi am zis pas si ne-am multumit cu alte chestii. Chiar inainte de a pleca spre aeroport am incercat sandwitch-urile de la Circle K, foarte bune de altfel, satioase, mari si ieftine 🙂 Pentru drumul de aeroport am vorbit cu un nene de pe strada (sunt zeci, sute care numa 5 cuvinte stiu: taxi? transport? afternoon, maybe tomorrow? :D) si ne-a dus cu 60K IDR, adica vreo 4 euro.
Zborul a fost lung fiind asa tarziu, am ajuns pe la 1 am, taxi spre apartamentul unde sta Radu si somn adanc pana a doua zi.
Bye bye Indonezia, Bye bye Bali, Bye bye Sanur …