Scrierea acestui post a fost inspirata de 2 lucruri:
– E cool sa ai blog! aka Marius Torsan
– Sotronul pe care l-am intalnit pe trotuar azi de dimineata 🙂
Cu drag mi-am amintit de frumoasa copilarie petrecuta pe ulitele satului Valea Dacilor unde ma jucam fie Sotron, cu fetele, fie Elasticu’- tot cu fetele, sau Cuci si Noua Pietre impreuna cu baietii 🙂
Omul acesta numerotat din cap pana in picioare ne-a ajutat sa invatam sa numaram, desi nu mergeam la scoala, sa stam intr-un picior intr-un echilibru instabil minute in sir, sa ne bucuram cu adevarat de iesitul afara, la joaca.
Ma bucur ca am facut toate astea, copkila fiind si ma intreb oare copii mei cum se vor juca? Sau mai degraba cu ce gadget-uri? Dar vom vedea cum vor in/evolua lucrurile pana atunci.
Un lucru e clar ; in anul 2009 unii dintre copiii bucuresteni joaca Sotron-ul si asta este bine 🙂
V-am pupat si dorit o zi minunata!
Eugenia
Asa-i! E bine! E foarte bine ca in mileniul 3 unii copii inca mai joaca sotron. Macar de-ar fi cat mai multi!
Noi am fost norocosi! Mult mai norocosi decat copii acestor vremuri. Eram mai saracuti dar stiam sa ne jucam simplu, sanatos si frumos.In plus, jocurile noastre ne-au fosyt de ajutor si in a ne forma ca oameni.
Eu am ajuns la acest blog cautand regulamentul de joc al sotronului. Am o nepotica de 7 ani si tare mult as dori sa o invat cat mai multe jocuri in aer liber; jocuri la care sa poata participa de la 2 copii in sus. Copiii si nepotii nostri trebuie sa invete nu sa traiasca izolati in fata televiorului, calculatorului sau a jocurilor electronice, care mai mult le dauneaza decat ii ajuta, ci sa socializeze sanatos cu alti copii, in felul acesta incepand deja de mici sa se pregateasca pentru a trai in mijlocul societatii si sa stie sa faca fata diverselor situatii care se ivesc. V-as fi tare recunoscatore daca ati posta aici regulamentul acestui joc (si nu numai) sau daca mi l-ati trimite prin e-mail.
Buna Elena,
Comentariul tau m-a facut sa recitesc acest post si sa zambesc din nou 🙂
Felicitari pentru nepotica ta si pentru faptul ca vrei sa o inveti toate aceste jocuri cu care noi am crescut.
Regulamentul sotronului (dupa cate imi aduc aminte) e cam asa:
Un copil dintre cei care joaca sotronul arunca o piatra mica in patratul cu numarul 1 si incepe sa sara intr-un picior, pe rand in patratele 1, 2, 3 apoi cu piciorul stang in patratul 4 si cu piciorul drept in patratul 5, intr-un picior in patratul 6 si cu ambele picioare in cercul cu 7 si 8. Aici se întoarce intr-o saritura si continua sotronul in sens invers. Cand ajunge in patratul 1, stand intr-un picior, se apleaca si ia pietricica, dupa care sare pe ambele picioare afara. Arunca pietricica in patratul 2 si face o noua tura ca prima data; cand ajunge inapoi la patratul 2, intr-un picior, ia pietricica si continua intr-un picior pana afara, si asa mai departe.
Daca greseste si nu arunca piatra in interiorul patratelor sau o arunca pe o linie sau greseste ordinea sariturilor sau pune jos si celalalt picior unde nu are voie, atunci trebuie sa stea deoparte pana cand ceilalti copii, pe rand joaca sotronul, apoi o ia de la capat (cu aruncarea pietricelei pe patratul 1).
Copilul care termina primul, corect, tot sotronul, este castigator si da o pedeapsa celui care termina ultimul. Daca acesta refuzãa, trebuie sa stea deoparte un joc.
Spor la copilarit frumos ii urez nepoatei tale 🙂