Cu o seara inainte eram indecisa daca sa stau 2 nopti in Burgos sau doar una. Cum de obicei nu ma pot hotari ii intreb si pe cei din jurul meu ce parere au. Columbianul Maurizio si Louisa voiau sa mai ramana si au incercat sa ma convinga si pe mine. Asa ca nu am plecat.
Insa pe parcursul diminetii m-am ascultat pe mine mai mult decat pe ei. In sfarsit as putea spune 🙂
Asa ca plina ca de nervi pentru ca nu m-am ascultat pe mine ci pe altii, pentru ca am pierdut vremea si m-am si ratacit prin Burgos, am luat un autobuz care m-a dus la iesirea din oras.
Era ora 12:00 si aveam de mers inca 31 de km. Not fun ati spune, nu?
Dar a fost fun pentru ca am fost singura sau mai bine spus probabil ultima care a plecat din Burgos asa ca am avut timp sa ma ascult.
Pe drum am admirat lanurile de cereale unduindu-se in vant, florile multicolore, ratustele balacitoare si cerul frumos.
Insa descoperirea zilei a fost cea a ascultarii interioare, care pana in final a scos la iveala iubirea de sine, completa, neconditionata, puternica si tandra in acelasi timp.
Seara am petrecut-o in compania lui monsieur Michelle, un domn francez extrem de haios care m-a avertizat imediat ce am intrat in camera ca sforaie foarte tare si ca ar fi poate mai bine sa cer un alt pat 😉
La cina, tot povestind una, alta, aflu care are 69 de ani, desi nu pare nicicum, o sotie cu 20 de ani mai tanara si 5 copii cu varste cuprinse intre 34 si 9 ;). Merge la bazin de 3 ori pe saptamana, ii place skiul, mersul pe jos si alergatul. A calatorit mult si a trait 20 de ani in Africa. Nu stie de e aici, insa stie ca vrea sa ajunga la Santiago de Compostella.
Are de asemenea o prietena cam pe la 55 de ani, care are 10 copii, ultimul avand 4 ani si fiind alaptat cel putin 1 an 😉
Aflu ca doamna Martinez este si presedinta unei asocitii care sprijina mamele care alapteaza, asa ca am inca ceva de facut cand ma intorc.
Incheiem cina punctand importanta alimentatiei copiilor si a ceea ce fac cu Mamagazin.ro si Diversificare.ro si ne uram noapte buna si Buen Camino!
