După toate reacțiile generate de articolul Stigmatul alăptării în Spitalul Sanador, simt nevoia de a vă împărtăși experiența completă nașterii celui de-al doilea copil în acest spital.
De ce fac asta? Pentru a crea în primul rând un tablou cât mai complet al realității pe care am întâlnit-o acolo și pentru a puncta anumite lucruri care pot fi îmbunătățite.
Evident că întreaga poveste are o notă de subiectivism, însă cu toate astea, voi încerca să fiu obiectivă în exprimarea propriului punct de vedere.
Dar înainte de a vă povesti ce s-a întâmplat la Spitalul Sanador am să vă relatez o mică povestioară.
Primul nostru copil, s-a născut în spitalul de stat Filantropia, în anul 2010 într-o frumoasă zi de mai.
Povestea nașterii ei a rămas pentru mine o amintire extrem de frumoasă. Începutul travaliului a fost acompaniat de muzică calmă, acasă, alături de Pedro și de Ramona, apoi a urmat un travaliu “serios” de vreo 10 ore în care ne-am străduit amândouă să ajungem la momentul magic al primei întâlniri, însă finalul a fost un pic apoteotic, ajungând pe o masă de operații unde domnul doctor Cătălin Petru Haiduc a ajutat minunea să se nască.
Din experiența nașterii Nadiei în Spitalul Filantropia am ajuns la următoarele concluzii:
– obstretică-ginecologie: tot ce a ținut de partea de travaliu și naștere a fost excepțional. Moașele foarte simpatice și calde, medicii la fel (cu o mică excepție), salonul de travaliu și de naștere arăta foarte bine. Fiecare mamă era cazată singură într-un astfel de salon, ceea ce e foarte bine. Salonul de la ATI și rezerva ofereau de asemenea niște condiții comparative cu cele pe care le-am găsit și la Spitalul Sanador.
– neonatologie: tot ce a urmat după ce am fost mutată în rezervă a fost absolut îngrozitor pentru mine. Deși pe ușa rezervei era descrisă procedura de rooming-in, ea nu a existat. Asistentele nu mi-au lăsat-o pe Nadia în cameră decât cu porția și în niciun caz noaptea. De alăptat am alăptat-o doar pe timpul zilei, deși lactația mi se instalase serios chiar înainte de operație. Pe timpul nopții, deși îmi puneam ceasul să sune și mergeam la salonul bebelușilor pentru a o alăpta, o găseam pe Nadia de fiecare dată dormind după ce primise lapte praf fără acordul meu. La un moment dat le imploram pe asistente să mă cheme să o alăptez pentru că lapte era din belșug și în sâni și pe cămășile mele de noapte 🙂 Dar în zadar. Ulterior a urmat chinuiala manuală și inumană de desfundare a canalelor galactofore la care m-au supus.
Pentru mamele care doresc odihnă și lapte praf pe timpul nopții, Spitalul Filantropia este o alegere inspirată.
Pentru mamele care doresc rooming-in și alăptare la cerere, Spitalul Filantropia este o alegere total neinspirată.
Dar să continuăm povestea…
Ce a urmat după nașterea Nadiei puteți descoperi citind postările din categoria Nadia.
Odată ajunși în Piracanga și rămânând însărcinată am decis că cel mai bun lucru este să revenim în România și să nasc aici. Considerentul principal: pentru a-l avea ca și medic pe dr. Cătălin Petru Haiduc. Am avut încredere totală că va face ca această sarcină și naștere să decurgă cât mai frumos cu putință. Este un medic extraordinar și un OM adevărat. Îi mulțumesc din suflet și pe această cale pentru tot sprijinul oferit, relaxarea inspirată și siguranța că totul va fi bine la ambele nașteri.
Așa că am ajuns aproape de momentul nașterii și am discutat cu dr. Cătălin Petru Haiduc despre metoda de naștere și spitalul în care se va întâmpla această minune. După istoricul sarcinii și nașterii Nadiei, asistată tot de dumnealui, decizia cea mai bună a fost să fie tot operație cezariană, iar spitalul să fie Sanador. Decizia de a alege un spital privat a fost luată pentru a evita ceea ce s-a întâmplat pe partea de neonatologie în spitalul Filantropia, situația neschimbându-se în ultimul an.
Și uită-ne ajunși la momentul nașterii lui Horia Nicolae la Spitalul Privat Sanador. Lucrurile care i-au diferențiat față de cei de la Medlife au fost:
– disponibilitatea ca bebelușul să stea cu Pedro în salon imediat după ce se va naște până când eu voi reveni din ATI;
– timpul petrecut în secția de ATI va fi redus la maxim. Eu am stat cam 3 ore după care am mers în salon;
– nevaccinarea lui Horia fără acordul nostru scris;
– neoferirea de lapte praf până când voi reveni de la ATI și nici după aceea;
– decontarea a 3100 RON prin CASMB
Pornind de la aceste dorințe, am să vă punctez pe categorii cum am perceput această naștere.
– obstretică-ginecologie: tot ce s-a întâmplat pe partea aceasta a fost foarte bine. Procesul de pregătire pre-operatorie, operația în sine, precum și îngrijirea post-operatorie în cele 2 zile de spitalizare au fost la un standard demn de laudă.
Ce mi-aș dori să se schimbe: ca asistentele să se oprească din a sugera repetat mamelor să ia pilula Dormicum pentru a se odihni. Mi se pare mult mai corect ca mamele să fie întrebate dacă doresc să o ia, nu să fie “ademenite” să o ia și să doarmă buștean.
-neonatologie: exceptând povestea relatată în aricolul anterior, medicul neonatolog și asistenta de pe tura din noaptea de 21.12, toți ceilalți medicii și asistentele întâlnite au arătat respect pentru dorințele mele și modul în care ceream să fie îngrijit Horia. Țin să-i mulțumesc în primul rând dnei. dr. Olga Dumitrescu, medicul care l-a “preluat” pe Horia la naștere, pentru deschiderea cu care a discutat cu noi despre dorințele noastre, riscurile și beneficiile aferente.
Ce mi-aș dori să se schimbe: să existe consiliere adevărată pe partea de alăptare. Cu mine nu a discutat nimeni despre asta. Dar hai să zic că eu aveam deja experiență și știam ce am de făcut. Dar am văzut că nici mămicii Silvia, care a născut pentru prima dată, nu i-a fost explicat nimic legat de alăptare, despre potențialele probleme pe care le poate întâmpina după ce lactația se va instala complet cum ar fi angorjarea sânilor, mastită, muls, pusee de creștere, refluxul gastro-esofagian și altele.
Mi-as mai dori să vă analizați și mai atent oamenii pe care îi angajați. Nu este OK ca angajații unui spital privat în care pacienții plătesc destul de mulți bani pentru serviciile primite să fie tratați cu superioritate de către anumiți medici sau asistente, doar pentru că nu se pot abține de la comentarii răutăcioase. Sunt alegeri personale care pot fi discutate, dar care ar trebui măcar respectate de către angajații spitalului.
– confort: la acest capitol am fost mulțumită și nu aș avea vreo sugestie de schimbare.
– partea financiară: ceea ce îi diferențiază pe cei de la Spitalul Sanador de alte clinici private este cuantumul decontabil prin CASMB, și anume 3100 RON. Așa că pentru o naștere naturală, prețul total poate fi chiar avantajos. Însă nu și în cazul operațiilor de cezariană, unde lucrurile stau altfel.
La prima vizită făcută la spital, cu o lună înainte să nasc am primit o listă de prețuri. În cazul meu, prețul pachetului pornea de la 8200 RON la care se adăuga cazarea care era minim 390 Ron pe noapte (rezervă dublă) și maxim 760 RON (rezervă tip I lux) Nu mă întrebați ce face rezerva asta de tip I lux că nu știu 🙂 Cu o săptămână înainte de naștere am mers să discutăm contractul. Mare ne-a fost surpriza când domnișoara cu care am stat de vorbă ne-a adus la cunoștință că lista noastră de prețuri a fost modificată deja de 2 ori în ultima lună, noul preț al aceluiași pachet ajungând acum la 8900 RON.
Evident că ni s-a zburlit părul. Și asta pentru că luasem deja niște decizii, îl anunțasem pe dl. dr. Haiduc că vom naște la ei, făcusem deja și programare, etc. Când am întrebam cărui motiv se datorează această modificare de preț ni s-a spus că din cauza consumabilelor medicale necesare operațiilor de cezariană. După insistențe și discuții cu domnișoara “in charge” ni s-a oferit posibilitatea de a semna contractul pe prețul de 8200 primit inițial. Chiar şi aşa, la externare a apărut din nou, miraculos, suma de 8900 RON pe factură. Dacă Pedro nu era atent, plecam acasă cu 700 de lei plătiţi în plus, chiar dacă discutasem altceva la semnarea contractului. În fine, după vreo jumătate de oră de corectat facturi am plătit doar rezerva şi câteva mărunţişuri în plus.
Un alt lucru care mi s-a părut aiurea pe partea financiară a fost cel legat de tipul de rezervă. Când am ajuns la spital ni s-a spus că singurele rezerve disponibie sunt una dublă, de 390 RON și una de tip I lux de 760 RON. Cum eram ultima mamă internată din ziua respectivă, am ales rezerva dublă, știind că voi fi singură în ea, urmând ca a doua zi să mă mut într-una single, dacă se va elibera. Numai bine, că a doua zi nu s-a eliberat nicio rezervă de tip II de 500 RON, de care doream de la bun început. Sunând la biroul de internări și întrebând ce rezerve sunt libere aflu că pe etajul 4 doar cea de 760 RON. Bine, bine, dar mai aveți și alte etaje. Acolo nu există rezerve libere? întreb eu. Ba da, mi se răspunde, dar nu le putem oferi până când nu se completează un etaj.
Aceste lucruri mi s-a părut absolut penibile și mi-au lăsat senzația că ar face orice să te factureze la final cât mai mult cu putință.
Un alt aspect negativ pe partea financiară este cel legat de numărul de zile de spitalizare. Chiar dacă cazarea nu este inclusă în prețul pachetului standard, se insistă destul de mult pe protocolul de a sta 3 nopți în spital, indiferent cât de bine se simte mama sau copilașul. Eu și la prima naștere am stat doar 2 nopți în spital, pentru că m-am recuperat rapid, iar bebelușul era bine sănătos. Când le-am spus și celor de la Sanador că aș vrea să plec după 2 zile acasă, au început să îmi bage pe sub nas faza cu protocolul, în special de către asistente. Având deja confirmarea dlui. dr. Cătălin Haiduc că sunt OK și a dnei. dr. Olga Dumitrescu că Horia este OK și el, am plecat acasă după doar 2 nopți de spitalizare.
Ce mi-aș dori să se schimbe: atitudinea asta pro-bani. Dragi membrii ai managementului spitalului privat Sanador: se vede, se simte că vreți facturi cât mai mari la externare. Știu că sunt considerente economice la mjloc, dar sigur puteți instrui personalul să fie mai puțin evident cu aceste aspecte.
Una peste alta, eu m-am bucurat că am născut la spitalul privat Sanador și asta pentru că o mare parte din lucrurile pe care ni le-am dorit s-au întâmplat.
Ca orice experiență, există aspecte care te încântă, altele care te supără, dar trăgând linie a fost o alegere bună să-l nasc pe Horia acolo.
Deci se poate să ai parte de lucruri faine și în România. Recunosc însă că e nevoie de puțină (sau mai multă) luptă cu anumite mentalități, preconcepții. De asemenea, e nevoie și de deschidere (unii ar putea numi asta curaj) în a spune deschis ce îți dorești, ce îți place și cu ce nu ești de acord. Iar astea sunt aspecte care țin de caracterul fiecărei persoane în parte. Eu sunt mai “bătăioasă”, voi cum sunteți? 🙂
NB: Deși m-am externat de mai bine de 3 zile, iar în formularul de feedback mi-am lăsat datele de contact și am menționat linkul către articolul anterior, vă spun că nu am fost contactată de nicio persoană din partea spitalului privat Sanador.
Adaug asta la lista lucrurile care pot fi îmbunătățite: contactarea cât mai rapidă a pacienților cu nemulțumiri!
draga eugenia,
bucura-te de frumusetea asta mica [doamne, frumusel mai e :)], de viata in 4, de toate lucrurile frumoase care vi se intampla.
scrie despre cele mai putin frumoase, daca asa iti vine, insa nu iti ‘cheltui’ timpul pentru a face pe toata lumea sa inteleaga ceea ce nu vor sa inteleaga. mai ales in astfel de momente pretioase.
normalitatea la noi e, din pacate, alta. da, se va schimba, usor – usor [foarte :)) usor], insa, sfatul meu e sa nu dedici prea mult timp, atat de pretios acum, celor care vor sa inteleaga altceva.
cei care au vrut sa auda, au auzit. si iti multumim pentru asta. 🙂
@Diana: Ne bucurăm din plin de momentele astea, te asigur 🙂
În ceea ce privește scrisul, am simțit că este datoria mea să merg mai departe cu această relatare pentru a ajuta lucrurile să se miște în direcția bună pentru alți copilași și pentru alte mame. Așa că nu am avut deloc senzația că îmi “cheltui” timpul, ba din contră, că îl “investesc”.
Cumva legat de acest subiect, vă invit să vedeți un speech excepțional al șefului meu, Adrian Florea ținut la TEDx Eroilor, Cluj Napoca.
Asta este atitudinea pe care am învățat-o de la oamenii din jurul meu și acum o exersez din plin 🙂 și de plăcere.
Vă îmbrățișăm cu drag și să știi că am folosit slingul din prima noapte în spital 🙂
Felicitari dragi parinti! Sa fie intr-un ceas bun si sa fie sanatos!
@Laura: Mulțumim Laura, așa să fie și la noi și la voi!
La postarea anterioara te-am admirat ca in primele zile de dupa nastere ai puterea sa te lupti cu cei din jur ca sa-l alaptezi, si sa mai si scrii pe blog, ca sa ajuti alte mame.
Acum am urmarit mai greu povestea pentru ca nu-mi puteam lua ochii de la poza cu voi doi… Uau! Cum poti arata atat de bine la cateva zile de la nastere? Eu nici dupa doi ani nu mi-am revenit :)).
Sper ca nu te-au afectat comentariile negative de la postarea precedenta. Sa fiti sanatosi si fericiti!
@Raluca: Mulțumesc Raluca, ești o drăguță 🙂
Recuperarea de data asta a fost într-adevăr mult mai rapidă decât cea de la nașterea Nadiei. Probabil, simplul fapt că vreau să fiu aproape și de Nadia și de Horia a ajutat enorm.
Comentariile primite au fost super OK după mine. Niciunul nu mi s-a părut a fi negativ. Oricum, scopul relatărilor mele a fost acela de a informa viitorii părinți despre ce se întâmplă sau nu în cele 2 spitale pe care le-am “testat”.
Și voi să creșteti mari și frumoși ca și până acum și anul care vine să vă aducă numai bucurii!
Felicitari! Sa fie intr-un ceas bun! Sa va traiasca copiii si sa aveti parte de cat mai lulte bucurii!
@Cristina: Mulțumim Cristina pentru urările bine! Vă dorim aceleași lucruri și vouă 🙂
Felicitari!!!! Ce zice Nadia? E incanta de darul adus de Mos??
@Bianca: Mulțumim Pilij 🙂 Nadia a fost într-un mare extaz până de curând. Parcă de vreo 2 zile începe să se mai liniștească și să se obișnuiască cu Horia prin casă.
multe bucurii am vrut sa scriu 🙂
sunteti f frumosi amandoi, ca sa nu mai zic de Nadia;)
[…] Later Edit: în urma numărului mare de comentarii am descris Experienţa completă a naşterii în Spitalul Privat Sanador […]
Felicitari draga mea! Sa va traiasca micutul Horia si alaturi de Nadia sa continuati sa fiti aceeasi familie minunata! Te admir f mult pt cat esti de hotarata, cat de bine stii ce vrei si ce nu pt copilul tau si cum le arati si celorlalti asta. Bravo tie! Imi pare rau ca nu am apucat sa ne vedem, dar sper sa reusim dupa ce va veti obisnui si voi cu viata in patru si va mai creste un picut Horia Nicolae. Te imbratisez cu drag, Ioana
@Ioana: Mulțumesc Ioana 🙂 Hotărârea vine la pachet cu minunățiile astea mici de copii, te asigur. Ei ne dau forța de a lupta pentru ce e bine pentru ei. Sau cel puțin asta este valabil în cazul meu. Este datoria mea pentru ei să lupt și mă bucur că pot să o fac oricând e nevoie.
Cu mare drag aș vrea să ne vedem, vă așteptăm oricând. Și mie îmi pare rău că nu ne-am sincronizat, dar sigur în 2012 vom reuși cumva cumva.
Te îmbrățișez și pupici frumoasei domnișoare!
Am citit a 2 a oara povestirea ta si ma tot gandesc ce oare trebuie sa se intample ca si cadrele medicale romanesti sa ajunga la concluzia ca laptele matern este CEL MAI BUN, ca trebuie sa faca tot posibilul sa te ajute sa stai cat mai mult cu bebelusul tau, sa te invete sa alaptezi, sa te invete cum sa ai grija de el, cat de cat, sa ofere servicii exceptionale…ca doar lucreaza in cel mai minunat domeniu de pe pamant: ajuta la nasterea unor noi fiinte. Din fericire tu ai avut norocul unui tratament “mult mai uman” decat alte experiente de care am auzit, din Romania, dar sincera iti spun ca multumesc lui Dumnezeu ca am nascut in alta tara. Atata atentie, omenie, bun simt, dedicatie, profesionalism…as putea sa insir aici atatea cuvinte de lauda. Eu cred ca “purtatul asta omenesc” vine foarte mult din interior, din “asa am fost crescut, ca sa imi pese”. Ceva ce din pacate in Romania lipseste foarte mult. Usor usor sper sa se schimbe lucrurile..pentru toate mamicile care o sa trebuiasca sa indure tratamentul spitalelor romanesti.
@Laura: Sunt de acord cu tine și cred că despre orice lucru sau domeniu am vorbi, oamenii fac diferența. Important e ca oamenii ăștia să se “înmulțească” și atunci lucrurile se vor schimba chiar și aici, în România.
Legat strict de alăptare, comentariul venit ieri de la Irina Popescu (http://nastecumsimti.org) conține un document care ușor ușor va fi implementat în spitalele românești. Doar că e nevoie de oameni și de răbdare.
Ce frumosi sunteti voi 2! Horia e un voinicel superb si Ra abia asteapta sa il cunoasca 😉
Eu ma bucur ca ai scris toata povestea, sunteti curajosi.
@Adelle: Mulțumim draga mea. Vă așteptăm oricând în vizită, ne-ar face mare plăcere să vă revedem. Iar Nadia sigur va fi super încântată de joaca cu Ra.
Ce frumosi sunteti:) Excelente informatiile, sunt convinsa ca vor fi de folos, macar sa deschida ochii. Va pup si sper sa ne vedem anul viitor.
@Andreea: Mulțumim mult Andreea! Și pe voi ne-ar făcea plăcere să vă vedem.
Sper și eu ca oamenii să caute și să se informeze înainte de a lua o decizie fermă pentru ca nașterea să fie întru totul un moment de bucurie și nu de încruntare și nervi.
Vă pupăm cu mare drag!
Eu l-am nascut pe Edi la Filantropia si confirm.Este un spital gravide friendly (cu conditia sa nu dai la internare peste gestapovista peste care am dat eu care imi zicea e bine doamna sa va doara rau ca doar nasteti, asta dupa ce imi pusese desigur celebra perfuzie cu oxiton) dar cu bebelusii ….am mai povestit eu.Cand ma duceam la Edi peste zi il gaseam cu laptele praf varsat ca puiul meu nu dorea lapte praf.Si cat le-am rugat sa nu ii mai dea n-am avut cu cine.Plus ca pe mine m-a deranjat cumplit ca m-au tinut la terapie intensiva si nu mi-au adus copilul deloc.M-au mutat in salon si abia l-am 12 ore dupa ce am nascut am reusit sa ajung la el si sa il alaptez.Nu mai spun cu ce eforturi eu avand o cezariana de urgenta si operatia mea fiind verticala ….In fine a trecut….dar nu m-as mai duce acolo sa nasc pentru nimic in lume.Ma bucur ca ai povestit experienta ca eram curioasa cum a fost la sanador. Pana la urma concluzia e ca cine are urechi de auzit aude cine nu, nu.
In alta ordine de idei domnul Horia este o minune sa va traiasca si ma bucur din suflet pentru voi.Si Edi abia asteapta sa o vada pe Nadia si sa il cunoasca pe Horia.Va pupam cu mult drag si ma bucur din suflet sa va vad bine si frumosi si voiosi!
@Ioana: Mulțumim Ioana pentru gândurile bune și urările frumoase. Le întoarcem înzecit 🙂
Da, din păcate în Filantropia se întâmplă în continuare lucrurile așa cum le povestim și eu și tu. De aceea am decis să schimbăm spitalul de data asta, rămânând totuși alături de medicul nostru grozav 🙂
Vă pupăm și abia așteptăm să ne vedem în 7 🙂
Felicitari dragilor!!! Sa fiti sanatosi si norocosi!
@Rx: Mulțumim mult pentru urări! 🙂 Cu drag, Dobreștii
Eugenia, am citit comentarii multe pe FB, mi-a fost teama ca ai scris pentru ele. Cum nu, e perfect 🙂
Felicitări, mă bucur mult pentru voi!
Măi Diano, las-o să spună, eu aşa de tare mă bucur că spune lucrurilor pe nume, nu-ţi imaginezi câtă nevoie avem de asta! Şi să fii sigură că are energie pt toate, eu aşa simţeam după a 2-a naştere (când i-am pus cu botul pe labe pe-aia de la Giuleşti), că pot să mut toată lumea din loc!
Eugenia, mi-a plăcut imens de mult să citesc tot ce ai scris aici şi la postarea anterioară. Şi te admir sincer că ai povestit şi că te-ai ţinut tare!! Jos pălăria! Avem nevoie de cât mai multe mame care să-şi ceară drepturile, pe ale lor şi pe ale copiilor lor.
Din păcate, în majoritatea maternităţilor din Bucureşti nu se respectă nişte recomandări minime în privinţa alăptării, a contactului precoce dintre mamă şi nou-născut. Las câteva exemple despre ce este normal, preluate dintr-un ghid despre alimentaţia nou-născutului, ghid scris de Asoc. de Neonatologie din România şi aprobat de MS:
“Medicul trebuie sa promoveze contactul precoce dintre mama si copil imediat dupa
nastere.
Argumentare Contactul precoce mama-copil are un rol important în definirea comportamentului
suptului, stabilirea relaiei mama-copil si stimularea hormonala cu rol în alaptare[44-
46].
Recomandare
Pentru o alaptare de succes se recomanda ca medicul si asistenta sa iniieze
precoce alimentaia la sân, în primele 2 ore dupa nastere.
Argumentare Alimentaia precoce la sân permite alaptarea mai eficienta si prelungita
[16,45]. Ia
Standard Medicul trebuie sa încurajeze îngrijirea mamei si copilului împreuna în acelasi salon
(rooming-in) imediat dupa momentul nasterii (daca unitatea dispune de astfel de
saloane).
Argumentare Îngrijirea mamei si copilului în sistem rooming-in prezinta urmatoarele
avantaje[4,35,41,45-47]:
– favorizeaza alaptarea la cerere
– încurajeaza formarea postnatala a cuplului mama – copil
– mama se familiarizeaza cu comportamentul si nevoile copilului
– creste încrederea mamei în forele proprii
– stimuleaza aparitia secreiei lactate si cresterea rapida a nou-nascutului
– scade riscul de infecii nosocomiale neonatale.
Recomandare Se recomanda ca medicul sa încurajeze bedding–in-ul[5,7,48]. A
Argumentare Avantajele bedding-in-ului sunt[15,48,49]:
– creste frecvena si durata alaptarii
– asigura continuitatea alaptarii pe durata nopii
– usureaza alaptarea nocturna.
Standard Medicul si asistenta trebuie sa încurajeze alaptarea la cerere, atât ziua cât si
noaptea.
Argumentare Alaptarea la cerere este modalitatea cea mai eficienta de a asigura nevoile
nutriionale ale copilului si o secreie lactata suficienta
[45-47].
Se recomanda ca medicul si asistenta sa nu indice si sa nu ofere nou-nascuilor
sanatosi alimentai la sân suplimente de apa, soluii glucozate, formule sau alte
lichide în afara cazurilor în care acest lucru este necesar din punct de vedere
medical.
B
Argumentare Apa, soluiile glucozate, formulele sau alte suplimente hidrice nu sunt necesare
nou-nascutului sanatos alimentat la sân, oferirea acestora crescând riscul de
infecie (prin contaminare) si alergie[2,5,11,32].
Standard Medicul si asistenta trebuie sa nu ofere copiilor alimentai la sân biberoane, tetine
sau suzete si sa informeze parinii despre impactul negativ al acestora asupra
suptului.
Argumentare Oferirea de biberoane, tetine, suzete nou-nascuilor alimentai la sân interfera cu
actul suptului, împiedicând însusirea unei tehnici corecte de supt, stimularea si
întreinerea lactaiei[5,32,47].”
http://www.ms.ro/documente/02%20alimentatia%20nou%20nascutului%20la%20termen%20sanatos_9180_7481.pdf
Scuze că mă întind atât, dar mă întristează când văd că sunt multe mame care consideră abuzurile care se petrec în maternităţi ca pe nişte cadouri f bine venite.
E treaba personalului medical să-şi actualizeze infromaţiile şi practicile, dar şi a femeilor să se pregătească pentru un sistem medical care din nefericire nu adoptă cele mai bune măsuri de îngrijire, în special în neonatologie. E vorba despre nişte recomandări mondiale, bazate pe studii, nu despre cum m-am odihnit eu la spital şi până s-a instalat lactaţia ce noroc am avut că au dat ei ţ-şpe biberoane. Astea sunt mituri şi e momentul să nu le mai primim cu recunoştinţă, în detrimentul nostru şi al copiilor noştri.
@Irina: Irina îți mulțumesc din suflet pentru gândurile de bine și pentru faptul că ai adus la cunoștința celor care au ajuns sau vor ajunge pe acest blog ghidul publicat și aprobat de Mininsterul Sănătății.
Cred că acest ghid ar trebui citit de fiecare părinte care urmează să aibe un copil și dorește să nască în spitalele românești. Iar personalul medical ar trebui să-l știe cuvânt cu cuvânt.
Eu am să fac referire la el ori de câte ori voi mai auzi discuții legate de procedurile de neonatologie aplicate în spitalele de stat sau private din România.
Am și o sugestie pentru tine (care poate e deja implementată-nu știu): ca la finalul cursurilor LAMAZE să le oferiți părinților acest ghid în forma printată pentru a știi care le sunt drepturile și a descoperi tăria de a lupta pentru ele.
Mulțumesc încă odată pentru toată munca frumoasă pe care o faci și la cât mai multe nașteri așa cum simt mamele și la cât mai mulți copii alăptați timp îndelungat! 🙂
Te îmbrățișez cu mare drag,
Eugenia
Felicitari pentru micutul Horia si multe bucurii in noua formula!
Acuma, din ce aflai despre deschiderea acestui nou spital, se pare ca dumnealor au nevoie ss incaseze bani seriosi: preturile cu care au venit sunt sensibil reduse in comparatie cu Medlife, de exemplu, pt nasteri naturale, iar salariile oferite personalului au fost destul de ridicate, avand in vedere ca I-au ademenit din alte parti (vezi componenta sectiilor gineco si neonato, plina de personal ex-Euroclinic).
Eu, una, sunt de parere ca atare experiente sunt fff utile celor in cautare de raspunsuri. Acum 3 ani aproape, am cautat in zadar info mai solide ds CF2. Acum, macar stiu sigur ca voi naste la Medlife.
@Liana: Mulțumesc pentru urările de bine! Numai bine și ție dacă urmează să naști.
Ce pot să-ți spun este că Medlife-ul era cealaltă variantă pentru nașterea lui Horia cu dl. dr. Cătălin Petru Haiduc într-un spital privat.
Toate punctele pe care le-am trecut în articol ca și diferențiatori, și anume:
– disponibilitatea ca bebelușul să stea cu Pedro în salon imediat după ce se va naște până când eu voi reveni din ATI;
– timpul petrecut în secția de ATI va fi redus la maxim. Eu am stat cam 3 ore după care am mers în salon;
– nevaccinarea lui Horia fără acordul nostru scris;
– neoferirea de lapte praf până când voi reveni de la ATI și nici după aceea;
– decontarea a 3100 RON prin CASMB
nu puteau fi îndeplinite 100%. Mai exact:
– După operația de cezariană, protocolul lor era să mă țină la ATI 24 de ore, ceea ce era similar protocolului spitalelor de stat.
– Pe subiectul nevaccinare, da, ne cereau acordul scris, însă domnișoara cu care am stat de vorbă (Iuliana something) a avut de comentat multttt mai mult decât mi-aș fi dorit, dând efectiv în mine pentru “iresponsabilitatea acestei decizii” și multe alte sintagme de genul ăsta. La finalul discuțiilor și-a cerut scuze, dar cu toate astea mi-a lăsat o impresie nu tocmai bună.
– Neoferirea de lapte praf era aproape imposibilă, ținând cont de cele 24 de ore petrecute la terapie intensivă.
– Decontare prin CASMB nu există.
Așa că sper ca tu să naști la Medlife în mod natural și să nu te confrunți cu cele menționate de mine.
Mult succes și numai bine!
Ce minunatie de copil!!! Sa va traiasca!!
@Alina Villanoca: Da, așa este, o minunăție de copil care ne face foarte fericiți. Mulțumim Alina!
Felicitari Eugenia si imi pare un pic rau sa aud ca experienta cu spitalul. Data viitoara sa venti in Belgia sa nasteti, aici am avut o experienta super de fiecare data ( 3 ori).
Salutari sisper sa ne vedem in Romania curand!
@Angela: Mulțumim draga noastră! Felicitări și ție pentru domnișoară, cea de-a doua 🙂
Data viitoare încerc să-i propun medicului meu să venim în Belgia, să vedem ce zice 🙂
Pe când în România, că tare mult ne-ar plăcea să ne vedem în 9 🙂 Vă pupăm pe toți!!!
Spre deosebire de diana eu consider ca ai facut bine luandu-ti din timpul alaturi de familie acum marita si scriind articolele. Trebuie spus pe sleau si in fata ce nu e in ordine. Daca toata lumea inghite in sec si da din umeri nu se va schimba nimic niciodata. Felicitari pentru Horia.
@Ceska777: Mulțumesc pentru felicitări! Și eu consider că timpul alocat acestor articole și comentarii este unul ivestit, nicidecum pierdut.
Doar exprimându-ne punctele de vedere și susținându-le cu încredere și argumente putem schimba lucrurile în mai bine. Iar eu sunt genul de persoană care face asta atunci când este “încolțită” 🙂
felicitari, ai o minune de copil! minunea mea s-a nascut acum 5 ani la euroclinic. a fost extraordinar totul iar oamenii de exceptie si crede-ma, teama m-a facut imposibila 🙂 ce m-a uimit cel mai tare a fost faptul ca nu exista acea disperare sa-ti ia banii…am revenit pt niste analize ale lui bebe si nu mi=a venit sa cred ca mi-au dat rezultatele fara sa-mi ceara dovada platii, plata pe care am facut-o ulterior doar din bun simt…a fost cea mai buna alegere sa nasc acolo
@Cristina: Mulțumesc Cristina!
Mă bucur că experiența ta cu Euroclinic a fost una atât de faină. Cu toate astea, hai să recunoaștem că situația financiară a spitalelor s-a schimbat destul de mult în 5 ani. Poate de acolo și senzația lăsată de cei de la Sanador că vor facturi mai mari la final 🙂 Sunt curioasă care mai este situația acum la Euroclinic, pentru că știu mulți medici care au plecat de la ei în favoarea altor clinici private.
Ma inscriu si eu in randul celor cu felicitari! 🙂
Vroiam sa iti povestesc despre Filantropia…experienta mea. Pe scurt, am stat un pic mai mult decat trebuia, dar tot raul spre bine: am venit acasa ceva mai curajoasa in “manuirea” celui mic si cu alaptarea pusa la punct. Alaptarea pusa la punct nu datorita celor din Filantropia…m-am documentat foarte mult inainte sa nu patesc diverse, ca mai toate prietenele mele care ori s-au chinuit ori au renuntat la alaptat. Planul meu a functionat si alaptarea a mers “struna” 🙂 Iar asistentele de la spital au avut si ele o contributie: le-am rugat, pe fiecare in parte (pe fiecare tura), dupa ce m-am dezmeticit un pic, sa ma cheme de cate ori e nevoie sa alaptez piticul. Adica de fiecare data cand se trezeste. Si…surpriza! M-au chemat 🙂 Noaptea, ziua…oricand. In plus, am primit si laudele unei asistente mai in varsta vis-a-vis de devotamentul meu. E drept, n-am stat cu piticul in camera, dar nici nu am cerut…
E doar o particica din experienta care per ansamblu a fost fericita. Cu Filantropia.
Si doctor Catalin Haiduc 🙂
PS: se intampla acum 10 luni si jumatate
@Cristina: Mulțumesc Cristina pentru urări!
Despre povestea ta cu Filantropia voi spune doar atât: Doamne ajută! Mai sunt multe de schimbat pe acolo, dar tot e bine că primele semne apar, în cazul tău “chemările” la alăptat. E un pas mic, dar important în direcția bună.
Ce-i drept mi-aș dori ca oamenii să acționeze mai rapid, dar știu că pentru cei mulți dintre noi rezistanța la schimbare este mare, mai ales dacă schimbarea nu este promovată ca un beneficiu pentru toate părțile implicate.
Oricum, felicitări și ție și multă multă sănătate și fericire pentru întreaga familie!
Intamplator am ajuns sa citesc postarile tale referitoare la nasterea in spitalul Sanador. Si eu am nascut acolo in luna octombrie 2011 si m-am lovit de urmatoarele situatii:nimeni nu m-a instruit in privinta alaptarii, cu toate ca am stat ca un catel pe la usa la neonatologie sa ma invete. Pana la urma am obtinut informatiile cu clestele din gura asistentelor. Veneau la vizita si ma intrebau daca ma simt bine, atat. Eu am facut cezariana si am resimtit destul de dur experienta dupa 5 luni de sarcina la pat. Apoi, la externare ne-am trezit cu o mega surpriza si anume pe factura apareau alte sume decat in contract. Am semnat pentru nastere normala 5450 lei sau la nevoie cezariana 8200 lei cu medicul meu. Mentionez ca in 3 etape premergatoare semnarii contractului am fost intrebata cine este medicul meu si mi-au fost specificate aceste tarife. Concluzia este ca cezariana a costat 9700 lei pe langa care a aparut suma de 276 lei corespunzatoare unui set cezariana III foliodrape2573183. Cu toate ca nu puteam sta in picioare din cauza durerii am intrebat la receptie ce reprezinta aceste sume iar domnisoara care era acolo nici macar nu putea sa sustina un dialog coerent. Pe romaneste era o proasta. Ziua externarii mele a fost sambata si mi s-a explicat ca nu e nimeni sa ma ajute cu o explicatie.Am solicitat sa fiu contactata insa nu s-a intamplat nimic de genul asta. La aproximativ 3 saptamani de la nastere am revenit cu un telefon, moment in care mi s-a spus ca ceea ce mi s-a facturat este tariful dr meu si ca asta e situatia. Tariful putea fi de 50.000 lei, cred ca trebuia sa mi se spuna clar asta si sa ma lase sa decid daca vreau sau nu sau daca imi perimit sau nu.
Am ales sa nasc intrun spital privat pentru a ocoli mizeria la propriu si la figurat din spitalele de stat cu care m-am confruntat in perioada sarcinii dar se pare ca n-a fost sa fie pentru ca si la Sanador m-am lovit de acelasi spirit romanesc, pus pe capatuiala. Inca un lucru care m-a pus pe ganduri din prima clipa a fost ca nu mi s-a spus clar daca voi beneficia sau nu de reducerea de la Casa de Asigurari de Sanatate, totul era sub forma de surpriza la externare.
In afara acestor 3 aspecte, destul de importante, conditiile de spitalizare au fost bune si conforme cu contractul.
@Emanuela: Și eu care credeam că experiența mea cu cei de la Sanador a fost “suficientă”. Dar se pare că pentru tine a fost și mai și. Îmi pare rău că avem astfel de lucruri de povestit și îmi pare și mai rău că cei responsabili nu fac nimic ca să schimbe lucrurile în bine.
Poate acum ei (managerii spitalului Sanador) se bucură să câștige ceva bani în plus, dar ce nu-și dau seama este că pe termen lung o astfel de strategie le va aduce mult mai multe pierderi.
Si eu am nascut la Sanador pe 31 martie si a fost cea mai frumoasa experienta din viata mea. Mi s-arupt apa in cursul noptii la ora 3si m-am dus de urgenta la Sanador. Acolo m-a ajutat sa nasc medicul de garda’ dar a venit si medicul meu de acasa.
Moasele sunt extraodinare, pe uan din ele o stiam din Polizu, unde am nascut in urma cu 5 ani.
Micuta Elvira Ioana avea 3200 g, dar acum deja. A mai crescut putin.
Din fericire am mai invatat de la primul copil, dar cei de la Sanador mi-au dat cadou si un abonament de pediatrie pe un an, iar asta conteaza mult, ca nu prea ai unde sa mergi la miezul noptii cand ti se imbolnaveste copilul.
Vreau sa le multumesc celor din Sanador pentru minunata experienta pe care am avut-o.
@Dana: Mă bucur enorm să aud că lucrurile s-au schimbat în Sanador. Asta a şi fost idee feedback-ului meu. Felicitări pentru “comoară” şi experienţa frumoasă de care ai avut parte!
Draga, Eugenia, am nascut la Sanador si tot ce ai postat tu aici este fals, nu sunt decat minciuni…pacat ca exista oameni ca tine care lovesc in munca unor oameni dedicati activitatii lor.
Ce faci tu aici nu este altceva decat o dezinformare grosolana, intr-un fel imi pare rau de tine. Eu am nascut acolo si totul a fost o experienta minunata, intra-adevar a costat ceva bani, dar, asta este alt subiect.
@Cosmina: As incepe cu intrebarea: cand ai nascut? De la momentul nasterii mele si pana acum SPER si MA BUCUR ca lucrurile s-au schimbat. Asta era si menirea acestui feedback dur si plin de frustarile momentului acela, decembrie 2011. Atat iti pot spune: povestea a fost reala. Tratez lucrurile atat de dur rar, dar cand o fac o afla intai cei implicati. In cazul acesta, cei din Sanador au aflat primii prin formularul de feedback completat atunci.
Sa fii fericita alaturi de bebelusul tau si tu sa povesteti mamicilor frumoasa experienta pe care ai avut-o!
Mult succes!
Eu am nascut la foarte putin timp dupa tine, esti (cred) ironica cand spui: “Sa fii fericita alaturi de bebelusul tau si tu sa povesteti mamicilor frumoasa experienta pe care ai avut-o!” Hai sa-ti spun ceva si te rog sa ma crezi, daca vrei, eu nu laud Sanadorul, nu asta este intentia mea. Pur si simplu eu nu am trecut prin toate chestiile alea pe care le-ai enumerat tu. Si ca argument ca nu laud spitalul respectiv o sa relatez pe scurt ce nu mi-a placut mie. Modul greoi cum decurg lucrurile la receptie si la biroul de internare. Inainte de a semna contractul am fost la un consult la unul din ginecologii angajati ai spitalului (o femeie). Am sesizat ca doctora face tot posibilul sa ma jumuleasca de bani trimitandu-ma la tot felul de analize, controale,si alte chestii (bine-nteles toate astea tot in cadrul Sanadorului) si stii ca sunt foarte scumpe. In fine, am facut o parte din ele, si la un moment dat am spus stop….Am semnat contractul, si in mod civilizat am schimabt medicul. Cu noul medic lucrurile au mers bine. I-am spus ferm ca eu am facut cu greu rost de bani si nu am de gand sa-i cheltui aiurea prin clinicile lor. Si acesta este adevarul: si eu si sotul meu muncim foarte mult pe putini bani asa cum este in tara asta a noastra pe care vrem sa o parasim definitiv in viitorul apropriat. Dar, retine, ACTUL MEDICAL IN SINE, ASPECTELE LEGATE DE ALAPTARE CONSILIERE ETC., AU FOST PESTE ASTEPTARILE MELE.Eu nu m-am dus acolo pentru peretii lor frumos colorati, pentru plasma sau mancare. M-am dus sa nasc si am platit scump lucrul asta. Daca nasteam la mine in provincie riscam mult la cat de nemernici sunt doctorii din ziua de azi. Am filtrat tone de informatii pe net (nopti intregi nedormite) despre toate clinicile private din Roumania si am ajuns la urmatoarea parere personala, desigur: TOATE MATERNITATILE PRIVATE INCLUSIV SANADORUL AU UN SINGUR SCOP : SA TE FACA DE BANI – ESTE O PIATA. Pentru ca am nascut acolo am ramas fara bani de botez, am facut ceva mic, doar in familie. Poti tu sa intelegi realitatea asta fara sa fi ironica?! Poti tu sa intelegi ca nu laud acel spital?! Ma uit in ochii fetitei mele dragi si inteleg de unde am eu putere sa lupt cu viata asta, sa pot sa-i ofer atat cat sa fie demna si om adevarat…….In fine, su sunt subiectiva cu tot ce am scris aici, poate lucrurile sunt altfel in realitate….ti-am raspuns din respect…sper ca nu te-am deranjat, dar, chiar si asa in subiectivismul meu o spun…voi astia care va permiteti sa scrieti tot felul chestii pe net, mai mult dezinformati decat sa informati un om.
Buna,
Eugenia, eu am nascut cu ~ 3 luni inainte de tine. Tot ce ai spus aici este perfect adevarat. Daca as fi primit in spital ma multe informatii, sprijin pt alaptare, poate reuseam sa am si eu un start bun, nu cum m-am chinuit. Nu-i nimic, data viitoare voi sti pe ce sa punctez.
Cosmina, poate ai nimerit tu asistente zen, nu stiu ce sa zic …. in ce ma priveste aspectele legate de alaptare si consiliere au fost clar SUB asteptarile mele (de atunci, si cu atat mai mult de acum !).
[…] mea am povestit pe larg aici. Povestirile altor doua mamici care au nascut la Sanador gasiti aici si aici. Iar aici aveti un articol util scris de un tatic al carui bebe s-a nascut acolo. sursa […]
[…] sa aflati cat mai multe opinii inainte de a alege o alternativa. Nasterea prin cezariana la Sanador Experienta completa a nasterii in Spitalul Privat Sanador Costuri nastere Sanador Povestea nasterii la maternitatea Regina Maria Nasterea la Regina Maria […]