Teoretic, cu mai puţin de 2 săptămâni înainte de o plecare, un om începe să facă liste de bagaje, de eventuale cumpărături sau orice are legătură strânsă cu plecarea.
Mie însă de câteva zile îmi e capul la 2 liste, amândouă pentru sufletul meu.
Am să le scriu aici ca să-mi folosească pe post de meditaţie când mintea mă va întreba: “Aşa, şi când ne întoarcem?”
Înşiruirea va fi după cum îmi vin ideile în minte, nu după importanţă care e în sufletul meu.
Îmi va fi DOR:
– de părinţii mei cei iubitori şi frumoşi
– să conduc FORD-ul albastru ca cerul
– de întâlnirile periodice cu mămicile şi copilaşii lor
– de familia fratelui meu, mai ales de cei 2 nepoţei
– de zilele pline de activităţi cu/pentru Nadia
– de cei pe care ni i-am apropiat de suflet şi le spunem prieteni
– de cei mai faini colegi pe care îi am în viaţa asta, trupa din Trend Consult_aka_Trendiştii
– de toate GDK-urile (Gold of the Desert Kings) la care mergeam cu Sabin şi ţipam cât puteam: “S-a deschis banccccaaaaa!!!!”
– de plimbările prin parcurile Herăstrău, Bordei şi Cişmigiu
– de “Padre” şi discuţiile cu el
– de weekend-urile în Vamă cu cortul
– de Cărtureşti cu toate cărţile şi muzica lui bune şi grădina aia superbă din spate
– de petrecerile cu Bestanii
– de serile de boardgame-uri
– de cinele în doi la restaurantele preferate
– de vinul de Nedeia al bunicii
– de petrecerile organizate acasă la noi cu mâncare bună şi multă lume
– de ieşirile cu fetele (din Orange şi de la Toyota)
– de nopţile petrecute vorbind vrute şi nevrute cu Sorana
– de freziile şi al lor miros care mi se pare absolut divin (da, sunt florile pe care mi le doresc aproape oricând)
NU îmi va fi DOR:
– de mizeria de pe străzile din Bucureşti
– de cei care ascultă manele
– de cei care aruncă gunoaie pe geamul maşinii
– de lucrurile care se întâmplă la nivel politic
– de şoferii care nu se dau din faţa salvărilor chiar dacă au sirenele pornite
– de şoferii care gonesc în spatele aceloraşi salvări doar pentru a scăpa de aglomeraţie şi coada de la semafor
– de taximetriştii bucureşteni care spun că nu au rest, doar ca să le laşi 10 lei pentru o cursă de 7
– de nepăsarea oamenilor pentru ceea ce au în jurul lor
– de cei care m-au rănit
– de plimbările prin parcuri în care văd copii bătuţi de părinţii/bunicii lor pentru că au călcat pe iarbă sau au atins nisipul
– de urletele unor părinţi care impun copiilor lor ce să facă/să nu facă
– de gropile de pe străzi/trotuare
– de multele maşini parcate aiurea pe trotuare ce obligă pietonii să meargă pe stradă
– de bocănelile şi bormaşinile din bloc care “muncesc” zilnic, indiferent de oră
Trăgând linie, văd că sunt mai multe lucruri de care o să-mi fie DOR. Asta e de bine, zic eu.
Ce îmi doresc? Să ajung la faţa locului şi să pot face aceleaşi liste cu lucrurile pe care le voi găsi acolo.
Să ne fie de bun augur acest nou început!
O sa va placa acolo unde mergeti si o sa va acomodati (chiar daca la prima strigare conditiile n-ar fi prea prielnice :D). Sper sa reveniti pe aici cu DOR nu numai de lucrurile de mai sus ci si cu DOR de Romania! Si sper ca odata si odata o sa va intoarceti aici si n-o sa mai vreti sa plecati… Pana atunci sa aveti o ‘vacanta’ luuuuuunga si frumoasa 🙂 Ne va fi tare dor de finuta noastra si tare dor de voi dar stim ca asta este ceea ce va doriti si va sustinem cu inima sa gasiti ceea ce cautati.
Şi noi credem că o să ne placă noua noastră viaţă. În ceea ce priveşte condiţiile, noi nu le considerăm neprielnice, ci doar diferite de cele de aici 😉
Cât despre DOR, deocamdată îl simt la nivel de lucruri/situaţii punctuale/persoane.
Şi nouă ne va fi dor de voi şi vă dorim ca tot ce vă propuneţi să faceţi, indiferent că va fi în România sau în altă parte, să se întâmple aşa cum vă doriţi! Vă pupăm năşici ai Nadiei ce sunteţi. 😉
O, Eugenia, sa aveti o calatorie usoara si frumoasa, iar acolo sa va simtiti ca acasa. Nu veti simti din prima asta, nici din a doua, dar apoi vei spune intr-o seara “hai sa mergem acasa!” si te vei intreba daca you really meant it.
Ne va fi dor de voi si de Nadia si sper ca vei scrie mai des odata ce va veti afla acolo.
Doamne ajuta sa fie totul dupa sufletul vostru!
Mulţumim Maria pentru urări şi gândurile frumoase. Şi nouă ne este dor de voi de câteva luni bune 😉
Şi după ce ne vom instala acolo o să scriem mai multe despre Nadia şi noua ei viaţă. Cum zice un prieten: “nicio nădejde” 🙂
[…] Dobreştii au dormit noaptea trecută pentru prima dată în noua lor casă. […]
Acest articol m-a facut sa fac o evaluare a trecutului… o sa descriu ultimul an din viata mea: pentru mine 2019 a fost despre evolutie! Am dedicat intregul an videcarii mele si acum pot spune ca am facut o treaba minunata. Am lucrat cu un coach minunat, Anca de la https://www.markantconsult.ro/ ,si apoi am lucrat si pe alte proiecte de leadership, training si dezvoltare! Multumesc pentru acest articol, a fost o placere sa il citesc!