Din  motive tehnice, nu am mai scris de ceva vreme pe blog. Dar situatia asta a fost rezolvata de baietii de la Dream Production, carora le multumesc din suflet. Asa ca acum am intrat si noi in randul lumii bune de pe blogu.lu.

Asa ca de la ultima interventie, ne-am ocupat cu urmatoarele:

- din doua in doua saptamani o vedem pe Nadia la ecografii. Momentan cantareste in jur de 2 kilograme si ETA s-a mutat pe 15 mai 2010 Este deja o frumusica de fetita, cel putin din punctul nostru de vedere si al doamnei dr. Bohiltea

- ne-am upgradat locuinta; adica de la garsoniera ne-am mutat la apartament de 2 camere. Tot cu chirie, tot cam in cartier, la etajul 7 fata de 4, cu mai mult soare si din pacate cu mai multa galagie

- ne planificam programul pentru perioada cand va veni si Nadia printre noi

- ne planificam Concediul 2010, care va fi facut prin Spania si probabil Portugalia impreuna cu Nadia si prietenii nostri Dragomirestii (Dana, Ioana si Bob)

- ne pregatim de party-ul lui Pedro pentru cea de-a 20-a aniversare din viata lui

- ne gandim deja la lista de cadouri pentru botezul Nadiei

- nu ne mai spetim asa de mult cu lucrul si ne bucuram mai mult de timpul petrecut impreuna!

- si nu in ultimul rand, ne bucuram de primavara minunata care a venit!!! Yuppiiii

Atata pentru moment.

Incerc de vreo 5 minute sa incep post-ul si mi-este greu. Si asta pentru ca imi trec prin minte o gramada de lucruri si momente de exceptie petrecute alaturi de sotul meu.
Exact acum in urma cu 2 ani noi doi viitori insuratei eram i-l asteptm in fata blocului pe Codrin pentru a ne da imprimanta lui foto . Dupa, au urmat mersul acasa la Vilceni, mersul la biserica si apoi la party place, Baneasa Parc.

In acesti doi ani s-au intamplat multe, foarte multe lucruri extraordinare. Dintre ele:
- o nunta de exceptie pe care as mai face-o an de an:)
- o luna de miere: 4 saptamani fantastice prin Spania, Franta si Italia;
- 2 revelioane de exceptie, unul alaturi de BEST-ani ca sa-i dovedim lui Alemanu ca suntem aceiasi oameni petrecareti si dupa nunta ; si altul la Vasoaia in compania minunatei familii Don;
- 2 excursii in Estonia si tarile din jur
- o saptamana de miere in Barcelona, multumita sotului meu castigator;
- multe weekend-uri petrecute cu cortul in Vama;
- alte multe weekend-uri petrecute cu familiile, prietenii si colegii;
- multe evenimente fericite ale prietenilor, cununii, botezuri si alte cumetrii;
- o super vacanta in Asia, care ne-a descis apetitul pentru calatorii de nu s-a pomenit;
- un mega, super, tare concert U2 la Milano;
- ….

Lista asta este o oglinda a vietii petrecute impreuna. Si pentru asta iti multumesc din suflet dragul meu.

La multi ani dragule!

Miercuri pe 29 iulie 2009, am fost pana la Verde Cafe un loc tare fain unde a avut loc o expozitie de carti legate de cursantii Fundatie Calea Victoriei.

Invitatia am primit-o de la Carmen si am onorat-o cu mare mare placere

Pe langa multe idei super ingenioase in ceea ce inseamna legatoria de carti, am cunoscut-o pe Delia , am mancat un sushi vegetarian extraordinar (facut de Dinu…din cate am auzit), am degustat prajiturele bune, bune, am facut fotografii, am ras si ne-am simtit foarte bine.

Acum va las sa savurati fotografiile facute la eveniment…

Iar aseara, 23.07.09 au avut concertul pentru care s-au pregatit. Pentru ascultatorii genului, care aseara s-au adunat in amfiteatrul Mihai Eminescu din Parcul National-Lia Manoliu intr-un numar de ordinul miilor, a fost un spectacol pe cinste.

Nu stiu daca veti fi de acord, dar eu le-am comparat performata cu a celor de la GOTAN PROJECT. Si cu mana pe inima pot spune ca cei de la Gotan Project rulz!

Botoom line: a fost super fain!

Le multumesc lui Petrus si Ioanei pentr invitatiile oferite in ultimul minut si promit ca revin cu cateva fotografii de la eveniment.

V-am pupat in drum spre Vama unde il voi intalni pe dragul meu sot

Eugenia

Ce au facut Radu si gasca vesela, cum imi place sa le spun, este super super!

Enjoy the smiling: http://www.break–free.com/

Eugenia

Vad ca dragul meu sot v-a povestit deja ce am facut prin Timisoara:) Foarte bine, ca acum vine si partea mea de poveste.

Asa cum va spunea si el, dupa nunta lu’ Ovi si a lu’ Nico eu am mai ramas 2 zile in vestul tarii, cu treaba. Asa ca marti am luat drumul Bucurestiului, cu masina.

Dintre cele minim 4 rute existente si pline de semafoare si gropi, noi am ales sa ne intoarcem pe Defileul Jiului – Tg Jiu – Ramnicu Vilcea – Pitesti – Bucuresti.

Datorita lunilor de primavara, peisajul este absolut minunat. O bijuterie naturala, care insa sufera din cauza oamenilor.

Traversand defileul nu am putut sa-mi dezlipesc ochii de pe geamul masinii prin care vedeam Jiul curgand rapid sau lin, dupa chef  probabil

Insa ce m-a intristat extrem de tare a fost gunoiul pe care l-am vazut in tot acest timp. Ultima data cand Jiul s-a “umflat in pene” si nivelul apei a ajuns pe la jumatatea copacilor de pe marginea albiei, a carat mult gunoi. Acum tot acest gunoi a ramas prins de copaci si se poate observa aproape in orice loc.

E uimitor cum oamenii devin atat de nepasatori cu mediul din jurul lor si arunca tot ce nu le mai este lor folositor, oriunde, fara sa se gandeasca vreo secunda la ceea ce fac.

Mi-e extrem de greu sa-i inteleg pe cei care arunca gunoaie pe strada, in paduri, pe plaje, in rauri, in mari…in natura in general. Oare este atat de greu sa tii un pet in masina inca ceva vreme pana cand gasesti un cos de gunoi? Ce castiga daca le arunca pe unde apuca? Sau poate car ar fi mai bine sa-i determinam sa se intrebe ce au de pierdut. Poate asa vor constientiza raul pe care il fac.

Si cum ma tot uitam eu pe geam cu ochii cat cepele de mari, ma trezesc gandind cu voce tare : “voi scrie pe blog despre asta”. Imediat un coleg imi raspunde: “cine vrea face, cine nu, scrie pe blog”.

Vreau sa-i spun si pe aceasta ocazie ca nu este chiar asa. Imediat dupa ce voi publica acest post, voi scrie si pe blogul MaiMultVerde, unde stiu ca sunt oameni carora le pasa de gunoaie si de strangerea lor. Poate vor include si Defileul Jiului pe lista zonelor sufocate de gunoaie. 

Asa ca va propun sa ii “ajutam” pe cei din jurul nostru sa inteleaga ca natura nu are nevoie de gunoaiele noastre. Cum putem face asta? Cum credem ca este cel mai bine. Cu putina creativitate vom gasi cele mai inedite solutii.

Ma bazez pe voi!

Cu verdeta in glas,

Dobreasca

Profit de faptul ca sunt siingur (nevasta a ramas cu treaba la job) ca sa scriu cateva impresii. E clar ca ceva e diferit, cand te duci la o terasa esti intampinat cu “Ceau” si chelnerita nu se supara cand ii ceri un Frappe cu mai putin lapte, multa gheata, mai mult zahar decat normal si far a frisca. Ba chiar se bucura ca te face fericit si poate ai sanse sa mai comanzi unul la fel. Pana acum n-am reusit sa beau un Frappe asa bun in Bucuresti, foarte probabil pentru ca in niciun local nu s-a sinchisit nimeni sa-l faca cum am cerut. La terasa la care am fost am luat si o narghilea, dar a fost naspa, foarte probabil de la carbuni sau de la staniolul foarte subtire.

Am uitat sa va zic cum a fost la biserica (unul din motivele drumetiei in Timisoara a fost nunta unui vechi amic). A fost foarte liniste si nu s-a grabit nimeni. Nu era nimeni stresat ca urmeaza inca 20 de cununii si se intarzie. Aveau si niste mastodonti pentru AC incat n-avea cum sa fie cald. Preotul era si el foarte bland si prietenos si chiar ne-a invitat sa facem poze cu mirii in gradina bisericii. Acestea toate la biserica ortodoxa din Piata Sinaia.

Apoi spre seara am mers la restaurantul Acquarium, intr-una din cele 2 cladiri de birouri din Piata 700, la etajul 6. O priveliste extraordinara, o servire absolut ireprosabila, o mancare excelenta, pe scurt o nunta reusita.

Duminica am fost prin oras, m-am vazut cu (o parte din) trupa de la DP si dupa ceva timp am mers la Malll (fiind probabil singurul loc in care puteam gasi cu siguranta un loc de impachetat cadouri). Atunci mi-am dat seama ca fauna urmana e foarte asemanatoare cu cea din capitala, cu multi, prea multi cocalari si nu mai vorbesc de pitzipoance. M-am intristat putin pentru ca acest fenomen se propaga mult mai repede decat cultura sau bunul simt (nu mai zic de bunele maniere) si e deja extrem de ingrijorator. Nu stiu cu ce am gresit sa traiesc in lumea manelistilor …

Revenind totusi la subiect, ma bucur foarte tare ca am mers pentru ca mi-am incarcat bateriile chiar daca n-am dormit prea mult dupa nunta, drumul e cam obositor si chiar scump insa merita fara sa ma gandesc! Multumesc Ovi & Nico pentru invitatia la nunta

In cazul in care nu v-ati prins inca, puteti sa cititi impresiile noastre de calatorie aici, in post-uri veti vedea si cateva poze si promitem ca vom posta toate pozele cat de repede putem (sunt destul de multe de sortat si nu vrem sa trantim 500- 1000 de poze dintr-o data ca nu mai sta nimeni sa le vada ).

Pe langa asta am mai primt cerinta sa facem si un buget ceva mai detaliat al concediului si vom incerca sa punem cap la cap cateva cheltuieli, in asa fel incat cine merge in Singapore si/sau Indonezia sa cam stie ce-l asteapta din acest punct de vedere. Pot sa va zic de pe acum ca Indonezia este o destinatie foarte ieftina odata ce ai ajuns acolo (chiar si pentru locatii de lux precum Pavilions Bali, pe care o recomandam oricui isi permite ). Daca mai aveti si alte cerinte legate de aceasta excursie, folositi cu incredere comentariile!

Stay tooned
Dobrescul